fbpx

Blog

comparația socială
Ochii larg închiși Mentoring

Comparația socială! Războiul avatarelor sau cu ce rămâi atunci când te compari cu alții.

comparatia sociala

Teoria despre comparația socială sugerează că oamenii își prețuiesc propria valoare personală și socială, evaluând modul în care se compară cu ceilalți. 

Introdusă de Leon Festinger în 1954, teoria descrie procesele de comparație pe care oamenii le folosesc pentru a-și evalua acțiunile, realizările și opiniile în contrast cu cele ale altor oameni.

comparatia sociala

Este trecut de miezul nopții, iar chipul Dianei este brăzdat de lumina pală a ecranului. Când pe Instagram, când pe Tik Tok sau Facebook, tânăra scrollează de zor și aruncă cu like-uri și comentarii la întâmplare. Deodată, privirea i se oprește pe profilul unei colege de clasă, care face cunoscut celor 400 de urmăritori, noua escapadă pe malurile unei plaje de fițe. Printre poze, care mai de care, distribuiri și inimioare, Diana este încearcată de un sentiment ciudat. Un mix de frustrare combinată cu invidie o face să se simtă inferioară.

Situația de mai sus a fost, și este trăită de foarte multă lume în zilele noaste. Sufocați de noile tehnologii, din ce în ce mai mulți oameni tind către o prezență cât mai activă pe rețelele de socializare. Fie că postează poze cu haine scumpe, excursii sau ieșiri de noapte în care prietenii roiesc în jurul lor, ei bine, toate acestea au ca scop principal prezentarea unui stil de viață ideal, în care totul este roz și toate merg strună. Odată postate pe wall, aceste informații sunt asemeni unei pietre aruncate în lac ce tulbură pacea multor viețuitoare. Încep să apară reacții, atât pozitive, cât și negative. Poate cea mai mare provocare atunci când vorbim de comparația pe social media este legată de impactul la nivel psiho-emoțional pe care îl generează aceste postări.

Untitled design 4
Comparația socială! Războiul avatarelor sau cu ce rămâi atunci când te compari cu alții. 7

Comparația. O fi bună sau rea?

Să fim sinceri. Cu toții am avut momente în care, mai mult sau mai putin conștient, ne-am comparat cu alții. Și asta nu e ceva rău în sine. Psihologul american Leon Festinger, era de părere că dorința omului de a se compara cu cei din jurul său este similară cu nevoia de a mânca sau de a bea. El vedea noțiunea de comparație socială ca fiind apanajul fiecărui individ care poate să observe și să cântărească diverse opinii. Fără să facă mari eforturi, omul privește o imagine și începe să facă unele comparații cum se situează el în raport cu ceea ce vede.  Și cu toate acestea, când o persoană privește cu admirație la stilul de viață al unor persoane, atunci se poate naște fie o comparare socială ascendentă, fie una descendentă.

Feluritele tipuri de comparație și efectele acestora

În comparația socială ascendentă persoana vede în oamenii de pe social media un imbold de creștere, de auto-dezvoltare prin puterea exemplului, selectând acele calități pe care nu le posedă, dar pe care ar dori să le aibe. Însă comparația socială ascendentă are și unele aspecte mai puțin pozitive, și aici ne gândim la faptul că aceasta poate scădea calitatea evaluării sinelui și să-l facă pe individ să se simtă inconfortabil din punct de vedere social, afectând satisfacția față de propria viață.

La celălalt pol, abundența imaginilor în care viața este perfectă, vacanțele sunt la ordinea zilei, toți au bani și nimeni nu muncește, îi fac pe mulți internauți să manifeste o evaluare a sinelui strict pe baza acestor date. În comparația socială descendentă, persoana va fi înclinată să creadă că viața lui este una lipsită de sens, că dacă nu face dovada unei vieți extravagante înseamnă că este un ratat și că toți cei din jur trăiesc din abundență. Procesul acesta în care ne târâm singuri este unul nedrept și nesănătos pentru psihicul nostru, pentru că noi nu știm cum arată viața persoanelor pe care le invidiem în offline. Noi nu știm ce frămâtări interioare au, ce lipsuri au, ce neîmpliniri sau ce griji le macină viața. Tot ceea ce vedem și știm este doar o fărămă dintr-un întreg care nu se vrea expus în totalitate. E ca atunci când ai judeca complexitatea unul puzzle după ce ai văzut doar o singură piesă.

Comparația socială în online, pericole și provocări

tulburarea dependenta

Comparația socială în mediul online are repercursiuni și asupra identității de sine. Individul în cauză devine mult mai atent la persoanele cu care se compară, neglijând propriile nevoi și luând în brațe dorința de a fi la fel ca X sau Y. În această etapă diluarea identitară se manifestă de la stilul vestimentar pe care îl poartă până la modul cum merge, vorbește și gândește. Cu alte cuvinte omul riscă de devină una din miile de imitații eșuate alte persoanei cu care se compară.

Și totuși nu aș dori să închei aceste rânduri într-o notă pesimistă. Să nu privim comparația socială ca ceva de care trebuie să fugim cu orice preț, ci mai degrabă să lucrăm cu noi astfel încât să facem din ea un mod de a ne culege resurse de viață. Când vine vorba de social media, ei bine, să avem din start conștiința că odată cu deschiderea aplicațiilor de profil, avem în față un șablon incomplet, care nu se potrivește mai deloc cu viața reală, în care trebuie să creștem armonios.  

Scrie-mi un mail

salut@dezvoltam.ro

Trimite-mi un mesaj pe WhatsApp

0730960000

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: