Rețelele sociale nu sunt, în sine, „bune” sau „rele”. Studiile arată însă că utilizarea lor excesivă poate fragmenta atenția și se asociază cu mai multă anxietate, mai ales la adolescenți. În acest articol găsești ce știm sigur, ce nu știm încă și ce poți face, pentru tine sau pentru copilul tău.

Ce spun studiile și ce nu spun

Cercetările nu sunt unanime, iar asta contează. O analiză amplă a datelor de la peste 300.000 de adolescenți din Marea Britanie și SUA (Orben și Przybylski, 2019) a arătat că, în medie, timpul petrecut pe platforme digitale explică foarte puțin din starea de bine a tinerilor, cel mult 0,4%. Somnul și un mic-dejun regulat au o legătură mult mai puternică cu starea de bine.

Media ascunde însă diferențe mari. Un studiu observațional pe 6.595 de adolescenți americani cu vârste între 13 și 17 ani (Riehm și colaboratorii, 2019) a găsit că cei care petreceau peste trei ore pe zi pe rețelele sociale aveau un risc mai mare să raporteze probleme precum retragerea socială sau dificultatea de a face față anxietății ori tristeții. Autorii subliniază că studiul nu dovedește o relație de cauzalitate, dar sugerează că un timp mai mare petrecut pe rețelele sociale poate fi un marker al unui risc psihologic mai ridicat în rândul tinerilor, fără a permite, însă, concluzia simplă „social media provoacă probleme de sănătate mintală”.

Concluzia prudentă: nu orice utilizare e o problemă, dar utilizarea excesivă, în special la adolescenți, merită luată în serios.

Cum afectează atenția

Fiecare notificare este o mică întrerupere. Un experiment publicat în 2015 (Stothart, Mitchum și Yehnert) a arătat că simpla primire a unei notificări pe telefon, chiar fără a o citi, scade performanța la o sarcină care cere atenție susținută. Când întreruperile se repetă de zeci de ori pe zi, concentrarea pe teme, lectură sau muncă devine mai grea, iar mintea se obișnuiește cu schimbarea rapidă a stimulilor.

Legătura cu anxietatea

Mai multe mecanisme pot explica legătura dintre utilizarea excesivă și anxietate:

comparația socială: vedem mereu „ce e mai bun” din viața altora și ne comparăm cu o imagine selectată;
teama de a rata ceva (FOMO): nevoia de a verifica permanent ce se întâmplă;
somnul: telefonul folosit seara, în pat, scurtează și fragmentează somnul, iar somnul slab crește vulnerabilitatea la stres;
feedback-ul constant: like-urile și comentariile pot deveni o măsură a propriei valori.

Vestea bună vine dintr-un experiment cu 143 de studenți (Hunt și colaboratorii, 2018): cei care și-au limitat timp de trei săptămâni utilizarea Facebook, Instagram și Snapchat la aproximativ 30 de minute pe zi au raportat mai puțină singurătate și mai puține simptome depresive decât grupul care a continuat ca de obicei. În plus, anxietatea și teama de a rata ceva au scăzut la toți participanții, probabil pentru că au devenit mai atenți la propriile obiceiuri.

Semne că utilizarea a devenit excesivă

verifici telefonul automat, fără un motiv anume, de multe ori pe oră;
simți neliniște sau iritare când nu ai telefonul la tine;
somnul, temele, munca sau relațiile au de suferit;
după ce stai pe rețelele sociale te simți mai rău, nu mai bine;
la adolescenți: renunță la activități care le plăceau, se retrag, reacționează puternic când li se limitează accesul.

Aceste semne nu sunt un diagnostic. Sunt un semnal că merită să te oprești și să privești mai atent obiceiurile.

Ce poți face

oprește notificările care nu sunt necesare; lasă doar apelurile și mesajele de la oameni;
fără telefon în dormitor, cel puțin cu o oră înainte de somn;
fă un experiment de trei săptămâni: limitează rețelele sociale la aproximativ 30 de minute pe zi și observă cum te simți;
folosește setările de timp pe ecran ale telefonului, ca să vezi cât stai de fapt;
înlocuiește, nu doar interzice: sport, ieșiri, hobby-uri, timp împreună;
pentru părinți: discutați cu adolescentul reguli stabilite împreună, nu interdicții bruște, și fiți un exemplu în folosirea propriului telefon.

Când e bine să ceri ajutor

Dacă anxietatea, neliniștea sau tristețea durează de săptămâni și îți afectează somnul, școala, munca sau relațiile, vorbește cu un psihoterapeut. În psihoterapie lucrăm cu adulți și cu adolescenți de peste 16 ani, la sediu sau online. Vezi cum lucrăm în psihoterapie. Într-o situație de criză, sună la 112; liniile gratuite de sprijin sunt pe pagina numere de urgență.

Surse

Orben, A., & Przybylski, A. K. (2019). The association between adolescent well-being and digital technology use. Nature Human Behaviour, 3, 173–182. Articolul
Riehm, K. E., et al. (2019). Associations between time spent using social media and internalizing and externalizing problems among US youth. JAMA Psychiatry, 76(12), 1266–1273. Articolul
Hunt, M. G., Marx, R., Lipson, C., & Young, J. (2018). No more FOMO: Limiting social media decreases loneliness and depression. Journal of Social and Clinical Psychology, 37(10), 751–768. Articolul
Stothart, C., Mitchum, A., & Yehnert, C. (2015). The attentional cost of receiving a cell phone notification. Journal of Experimental Psychology: Human Perception and Performance, 41(4), 893–897.

Atenția, anxietatea și rețelele sociale: ce spun studiile și ce poți face