Cate ore poti sa petreci fara telefonul tau inteligent? Dar fara internet? – Dependenta de telefon
Traim in era tehnologiei si suntem inconjurati de tot felul de device-uri inteligente. Normal, nu? Computerul, laptop-ul, internetul si telefonul inteligent au ocupat cu usurinta loc in vietile noastre si ni se pare absolut firesc sa ne folosim de ele ca sa facem lucruri pe care alte dati le faceam singuri, ca scrisul, calculatul. Inainte citeam carti ca sa aprofundam cunostinte, acum navigam pe internet, iar Google ne da raspunsuri instant la orice intrebare.
Toate bune si frumoase, pana la un punct. La care punct? La acela la care tu nu mai poti sa mergi cu masina fara Waze, iar copilul tau nu acorda la fel de mult timp temelor, cat acorda jocurilor pe tableta, telefon, consola. S-a ajuns chiar pana la punctul la care mama isi lasa copilul la tv ca sa-si poata face si treburile gospodaresti sau sa obtina ceva timp pentru ea.
Tehnologia este buna, este nemaipomenita chiar (la propriu), excesul de tehnologie este insa daunator. Specialistul in neurostiinte Manfred Spitzer a tras un semnal de alarma in legatura cu acest subiect si nu i-a fost deloc usor sa o faca, intr-o lume in care tehnologia este implementata in gradinite si majoritatea tarilor civilizate au programe tv dedicate bebelusilor. „Esti nebun!”, i s-a spus cel mai adesea omului de stiinta si chiar si cei mai deschisi la minte l-au privit cu scepticism.
Cu totii suntem expusi pericolului, dar mai ales copiii si tinerii
“Dementa digitala. Cum ne tulbura mintea noile tehnologii.” este bestsellerul germanului Manfred Spitzer, in care se atrage atentia parintilor, profesorilor si liderilor politici despre cum afecteaza mediile digitate memoria, capacitatea de concentrare si abilitatile cognitive. Cu totii suntem vizati, insa copiii si tinerii in mod special, adica cei care nu au ajuns inca la maturitatea in care este inclus discernamantul, plus ca si dezvoltarea biologica joaca un rol determinant in aceasta chestiune.
Mai mult decat atat, atrage autorul atentia, nu e vorba doar de declinul psihic (dementa), ci si despre insomnie, obezitate, o pandemie de miopie, dublarea numarului de cazuri de depresie si, de ce sa n-o spunem pe romaneste, despre “plafonarea” cognitiva in masa a noii generatii.
In introducerea cartii, autorul german impartaseste cititorilor replici primite la adresa convingerilor pe care le sustine: “Domnule Spitzer, va luptati cu morile de vant, ba nu, chiar cu centrale eoliene. Va rugam sa continuati!“. E-mailurile se scriu mult mai usor decat scrisorile obisnuite, trimise prin posta. De aceea primesc foarte des e-mailuri, mai mult sau mai putin prietenoase. “Domnule Spitzer, tocmai impusc pe cineva cu un Kalasnikov intr-un joc pe calculator. Daca as avea unul adevarat, ati fi primul pe care l-as dobori. PS: ceea ce spuneti despre legatura dintre violenta virtuala si violenta reala este o imensa prostie.”
“O intreaga serie de studii despre consumul de medii digitale arata acum foarte clar ca acest lucru ar trebui sa fie cat se poate de ingrijorator. De aceea am scris aceasta carte. Pentru multi oameni va fi o carte incomoda, una foarte incomoda. Sunt insa psihiatru si specialist în neurostiinte si nu pot proceda altfel. Am copii si nu doresc ca peste douazeci de ani sa-mi spuna: “Tata, ai stiut toate astea, de ce nu ai facut nimic?” Fiindca ma ocup de cateva decenii de oameni, de creier, de procesele de invatare, de mediile digitale si vad evolutiile altfel decat majoritatea oamenilor – atat ca tata, cat si ca specialist in neurostiinte –, vreau sa prezint cat mai clar cu putinta faptele, datele si argumentele. Ma bazez in principal pe studii stiintifice.”, scrie Spitzer.
Tehnologia trebuie sa serveasca omulului, nu invers – Tehnologii moderne
Concret, creierul, ca si un “muschi”, daca nu este antrenat se atrofiaza. Daca nu ne antrenam gandirea, intelectul, capacitatile cognitive, acestea se deterioreaza, cu alte cuvinte, ne prostim. Manfered Spitzer nu spune ca tehnologia e rea si ca ar trebui eliminata, ci indeamna la moderatie. Parintii sunt cei care pot controla in ce masura copiii utilizeaza mediile digitale si tot ei sunt primii care ar trebui sa inteleaga ca “educatia este cel mai important factor pentru sanatatea unui om. Lucrul acesta este valabil atat pentru sanatatea mentala, cat si pentru cea fizica.” Atata timp cat tehnologia ne serveste noua, oamenilor, totul este bine. Rau este cand noi ajungem sa servim tehnologia, adica sa fim dependenti de ea.
“Exista un motiv pentru care jocurile de noroc, utilizarea Facebook, smartphone-urile si jocurile video sunt astazi recunoscute ca dependente. Daca te uiti la cum le procesează creierul, e aproape la fel ca la substante. Cand arati unui dependent de Facebook logo-ul platformei, la RMN se aprind aceleasi structuri cerebrale ca si atunci cand dependentii de cocaina primesc drogul. Mecanismul de actiune si tratamentul sunt aceleasi. Exista tratamente anti-adictie, antagoniste de opioide etc., si se pot folosi si in dependente care nu tin de substante. Functioneaza, dar trebuie insotite de terapie si invatarea unor comportamente noi.”, a spus Manfred Spitzer intr-o conferinta sustinuta la Bucuresti in februarie 2020, cu ocazia lansarii cartii in Romania.
Noua generatie si abuzul de tehnologie
Intarzierea vorbirii, incapacitatea de a ramane concentrat, dificultati de citire si intelegere a textului, socializare deficitara, incapacitatea de a-si controla emotiile, dificultati in memorare, acestea sunt doar cateva dintre efectele pe care digitalizarea le poate avea asupra copiilor, iar efectele pe termen lung sunt preconizate de specialisti ca fiind grave, devastatoare.
La sfarsitul lunii octombrie 2011, peste 1.000 specialisti in internet au participat la un sondaj american online. Cand au fost intrebati ce impact va avea aceasta lume digitala pe termen lung, jumatate din ei au facut urmatoarea afirmatie pesimista cu privire la viitorul internetului si impactul sau asupra capacitatilor mintale ale generatiei viitoare:
“In 2020, creierele adolescentilor si tinerilor adulti multi-tasking (care fac simultan activitati diferite) vor fi ‘legate la retea’ in mod diferit fata de creierele oamenilor de peste 35 ani, si acest lucru va avea consecinte neplacute si triste. Ei vor putea cu greu sa-si aminteasca orice; isi vor risipi cea mai mare parte a energiei pe schimbul de mesaje sociale scurte sau pe distractie si abatere de la un angajament cu adevarat profund fata de oameni si cunoastere. Ei nu vor avea capacitatea fundamentala de a gandi, nici de a interactiona fata in fata cu oamenii din jurul lor. In schimb, ei vor depinde de internet si de dispozitivele mobile intr-un mod extrem de nesanatos pentru a putea lucra intr-o oarecare masura. In esenta, schimbarile in comportament si gandire in randul tinerilor vor avea in general consecinte negative”.
“Izolarea sociala si anxietatea sunt efecte secundare comune”, spune Spitzer, “se dezvolta o spirala descendenta la capatul careia nu se afla doar depresie si izolare sociala, ci si multe boli fizice care ating sistemul cardio-vascular, sistemul muscular si scheletic (lipsa de miscare, pozitia incorecta) pana la dementa”.
Intrebat de un jurnalist cum sa aiba o relatie sanatoasa cu dispozitivele digitale, Manfred Spitzer a facut o comparatie cu alcoolul: “Nu prin practica, ci prin abstinenta cea mai lunga cu putinta dobandesti cea mai sanatoasa cale de a trata aceasta chestiune. (…) Ambele dau dependenta si noi nu avem nevoie de ea”.
Jocurile digitale le afectează copiilor si tinerilor performanta scolara, contactele sociale si relatia cu parintii si prietenii.
Copiii si tinerii care petrec mult timp cu jocuri video sau jocuri de roluri online vor avea in mod cert performante scolare mai scazute. Acest lucru este cauzat in primul rand de faptul ca lor le ramane mai putin timp ca sa-si faca temele sau sa aprofundeze materia de la scoala. “Copiii care joaca jocuri video petrec cu 30% mai putin timp citind si cu 34% mai putin timp facandu-si temele pentru acasa, comparativ cu copiii care nu joaca jocuri de computer”. Cei mai afectati sunt baietii. Spitzer argumenteaza ca abilitatile lor intelectuale sunt amenintate grav de jocurile video si de calculator.
Retele sociale in loc de relatii sociale
Retelele de socializare inlocuiesc relationarea directa intre oameni, ceea ce are efecte de neimaginat. Spitzer spune atat de clar cum stau lucrurile in aceasta privinta, incat parintii, educatorii si liderii ar trebui sa reactioneze la unison in protejarea noii generatii. La finalul capitolului “Reţele sociale: Facebook în loc de ’faţă în faţă”, autorul scrie:
“Internetul este plin de contacte sociale nereusite care variaza de la a pretinde a fi alta persoana la a insela si pana la infractiunii grave. Nu exista nimic altceva decat minciuni, intimidare, jefuire, campanii agresive, hartuire si defaimare intr-un grad inimaginabil! Cine se mai mira ca retelele de socializare conduc in primul rand la singuratate si depresie printre tinerii utilizatori?
Lipsa auto-controlului, singuratatea si depresia sunt principalii factori de stres ai societatii moderne. Ei cauzeaza moartea celulelor nervoase si pe termen lung faciliteaza dezvoltarea dementei. Inlocuirea contactelor reale cu oamenii cu retelele online poate fi corelata cu o reducere pe termen lung a creierului social al copiilor nostri. Pe termen lung exista riscul ca Facebook & co. vor conduce la micsorarea intregului nostru creier social. Vazut în această lumina, este extrem de tulburator ca aproximativ 1 miliard de oameni sunt astazi utilizatori de Facebook”.
Ce-i de facut?
In ultimul capitol al cartii, Manfered Spitzer puncteaza din nou ca digitalizarea face parte din cultura noastra si sporeste productivitatea, ne simplifica viata si constituie un factor de divertisment, asadar nu este vorba despre vreo lupta impotriva noilor tehnologii. “Stim ca aceste instrumente au un mare potential adictiv si dauneaza pe termen lung corpului (stres, insomnie, obezitate, cu toate efectele lor secundare) si mai ales mintii. Creierul se atrofiaza pentru ca nu mai este solicitat, stresul distruge celulele nervoase, iar celulele noi nu pot supravietui pentru ca nu sunt folosite. (…) Diminuarea dozei este singura masura ce poate reduce vizibil pericolele. Sfaturile bune si explicatia nu functioneaza. Dovada: putem scrie pe pachetele de tigari ca fumatul ucide, dar niciun fumator nu este deranjat.”
“Mediile digitale ne fac sa ne folosim mai putin creierul, iar eficienta acestuia scade cu timpul. La tineri, mediile digitale impiedica formarea creierului: eficienta mentala ramane astfel de la inceput sub medie. Acest lucru nu se refera doar la gandire, ci si la vointa, la emotii si mai ales la comportamentul social.”
Parintii si educatorii, in primul rand, ar trebui sa inteleaga diferenta dintre a utiliza noile tehnologii in scopuri practice, ca instrumente si utilizarea lor excesiva, inutila, nenecesara, pentru a umple timpul copiilor. Cu cat timpul petrecut in contact cu realitatea este mai mare, cu atat suntem mai sanatosi fizic si mental.
Va invit sa cititi cartea scrisa de Manfred Spitzer “Dementa digitala. Cum ne tulbura mintea noile tehnologii” pentru a intelege mai bine subiectului.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.